Roxana Cojocaru este Director Executiv al Social Innovation Solutions, unde își canalizează energia și expertiza în direcția sustenabilității și inovării sociale. Are o experiență extinsă de peste 10 ani în domenii diverse pe patru continente, aducând o contribuție semnificativă la proiecte de impact global.
De-a lungul timpului, Roxana a fost un factor cheie în înființarea departamentului Development Office la CERN, a contribuit la evenimente majore precum TEDxBucharest, TEDxCERN, IAA Global Conference și Festivalul AWAKE și la inițiativa de impact Investing Better World Initiatives, prin Golf4Nepal și Golf4Kenya și s-a implicat în organizarea Climate Change Summit, încă de când acesta era doar o idee.
Experiențele sale profesionale în Elveția, Kenya și Nepal au fost definitorii, ajutând-o să înțeleagă profunzimea diversității culturale și să își rafineze perspectiva asupra leadershipului și sustenabilității, iar rolul său ca Sustainability Manager pentru concertele Coldplay din România din 2024 subliniază angajamentul ei pentru implementarea unor practici sustenabile la scară largă.
În acest interviu, Roxana ne vorbește despre parcursul ei profesional și personal, despre cum și-a construit rolurile în jurul valorilor care contează cel mai mult pentru ea: impactul pozitiv asupra lumii, bucuria muncii și sustenabilitatea. Ne împărtășește mai multe despre lecțiile învățate, provocările întâmpinate și proiectele în care s-a implicat, despre rolul său de lider și abordările în sustenabilitate. Ne povestește și despre Climate Change Summit, cum a evoluat cel mai mare eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat schimbărilor climatice și ce pregătesc pentru acest an.
Roxana, cum ai ajuns în punctul profesional în care ești astăzi și cum s-a conturat povestea ta în jurul sustenabilității?
Dintotdeauna am avut o atitudine antreprenorială și mi-am construit aproape toate rolurile pe care le-am avut în viața profesională. Am avut întotdeauna o înclinație spre proiecte educaționale, susținută și de modelele din familie, ambii părinți lucrând în învățământ. De-a lungul timpului, am stabilit ce este cu adevărat important pentru mine și mi-am definit succesul: să construiesc ceva cu impact pozitiv asupra lumii, într-un context internațional, lucrând cu bucurie și având control asupra timpului meu, alături de oameni buni și cu grijă pentru viitor.
Aceste valori m-au făcut să mă înconjor în mod natural de oameni cu viziuni și misiuni similare. Deși domeniile în care am activat au fost diverse, esența a rămas aceeași: de la proiecte educaționale și antreprenoriale, am ajuns în mod firesc să mă implic în „lupta” pe care o consider extrem de importantă în prezent: sustenabilitatea.
Știm că în această zonă a educației și sustenabilității ai o experiență de peste 10 ani, pe patru continente. În ce proiecte ai fost implicată? Cum ai descrie experiența de a lucra pe patru continente diferite și cum ți-a influențat această diversitate culturală perspectiva profesională?
Experiențele profesionale definitorii pentru mine au fost în Elveția, Kenya și Nepal. Am contribuit la dezvoltarea departamentului Development Office, la Organizația Europeană de Cercetare Nucleară (CERN), un departament care căuta resurse financiare pentru proiectele dezvoltate la CERN care nu aveau legătură directă cu activitatea de cercetare, majoritatea fiind proiecte educaționale. Aceasta a fost perioada în care mi-am pus cele mai multe întrebări legate de viitor.
A fost locul în care am auzit prima oară despre o strategie de dezvoltare pe 100 ani, în care am întâlnit sute de oameni din toate colțurile lumii, extrem de pasionați de munca pe care o făceau în fiecare zi, unde cercetau inclusiv originile universului, iar această experiență m-a motivat să mă întorc în România cu dorința de a construi ceva măreț și durabil.
Proiectele de impact investing în Kenya și Nepal au fost profund ancorate în contextul local. Aici, golful era folosit ca un mijloc neconvențional de atragere a investitorilor, iar provocările economice și sociale erau diferite față de cele din Europa. Adaptarea la culturile locale și înțelegerea nevoilor comunităților au fost esențiale și una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat.
Diversitatea culturală și profesională mi-a oferit o perspectivă amplă și profundă asupra modului în care pot fi abordate provocările educaționale și de sustenabilitate în diferite contexte. Am învățat că adaptarea stilului de leadership la cultura locală este esențială, că primul follower este esențial pentru succesul unui lider, acel prim om pe care și-l aduce alături și crede cu aceeași tărie în frumusețea visurilor lui, și că experiența profesională internațională este de neînlocuit.
Dar la nivel personal, cum ai spune că te-au marcat aceste experiențe? Ce lecții ți-au adus?
Am învățat că poți fi fericit sau nefericit în orice colț al lumii. Am văzut oameni plini de încredere și bucurie în Kimende, o comunitate săracă din Kenya, și oameni triști cu situații financiare incredibile și nu numai în Elveția. Avem tendința de a idealiza alte locuri sau de a ne plânge de țara în care ne aflăm. Desigur, multe lucruri nu funcționează așa cum ar trebui, dar nu ar fi mai bine să iei tu atitudine?
Cum arată o zi de muncă pentru tine, în calitate de Director Executiv al Social Innovation Solutions? Cum ți-ai descrie job-ul pentru cineva care nu te cunoaște?
Îmi încep ziua verificând câteva platforme de știri, calendarul și mailul. Plec spre birou și ajung în jurul orei 10:00, unde stabilesc prioritățile zilei. Încerc să rezerv două zile pe săptămână fără întâlniri (miercurea și vinerea).
Rolul meu implică asigurarea că echipa are toate resursele necesare pentru ca ei și proiectele noastre să își atingă obiectivele și potențialul maxim. Gestionez bugetul organizației și anticipez riscurile, pentru a menține un echilibru optim între implementare, inovare, sănătatea mintală a echipei și sustenabilitate.
Care ai spune că sunt cele mai mari provocări pe care le întâlnești în meseria ta? Cum le depășești? Cum ești tu ca lider pentru echipa ta și ce ai spune că îi este caracteristic stilului tău de leadership?
Fiind o organizație activă în educația de sustenabilitate și crescând de la 3 la 20 de oameni în doar 4 ani, desenăm harta în timp ce călătorim. Una dintre cele mai mari provocări este găsirea echilibrului între blândețe și fermitate și gestionarea unei echipe diverse, cu vârste între 23 și 47 de ani, având nevoi foarte variate.
Încerc să depășesc provocările eliminând presiunea de a avea toate răspunsurile. De cele mai multe ori, chiar evit să le ofer soluții directe colegilor mei, chiar și atunci când le am. Astfel, îi încurajez să-și asume responsabilitatea de a găsi cea mai bună decizie și de a-și asuma atât succesul, cât și potențialul eșec.
Nu cred că liderii trebuie să aibă toate răspunsurile – este o perspectivă ineficientă care nu servește nici oamenilor, nici organizației. În schimb, cred că este necesar să creăm sisteme pentru a identifica cele mai bune răspunsuri. Acest lucru presupune să vedem cine ar putea avea un potențial răspuns, să punem scenariile pe masă, să implicăm numărul optim de oameni în discuție și să clarificăm cine ia decizia finală.
Ai fost Sustainability Manager pentru concertele Coldplay din România din 2024 și Global Shapers Bucharest Hub Alumna. Ce face în mod concret un Manager de Sustenabilitate? Cum măsori impactul muncii tale?
Din rolul de Sustainability Manager pentru concertele Coldplay din România din 2024, am implementat pentru prima oară în România la această scară măsuri de sustenabilitate în industria de entertainment, alături de echipa EMAGIC România, organizatorul acestor concerte. Aceste măsuri vizau, printre altele, reducerea consumului de energie, colectarea separată a deșeurilor și diminuarea utilizării plasticului de unică folosință prin înlocuirea acestuia cu alternative reutilizabile.
Un manager de sustenabilitate are un rol esențial în gestionarea resurselor și în dezvoltarea unor strategii pentru a reduce impactul negativ asupra mediului și societății.
Pentru a evalua eficiența măsurilor implementate, am calculat amprenta de carbon și am analizat feedback-ul participanților și colaboratorilor.
Bazat pe experiența ta, unde greșim cel mai mult când vine vorba de sustenabilitate? Ce putem face fiecare dintre noi pentru a fi mai sustenabili? Dar la nivel macro?
Principalele greșeli pe care le facem în privința sustenabilității sunt rezultatul unor percepții eronate, venite pe fondul unei profunde lipse de încredere. Ne considerăm adesea prea mici pentru a face o diferență. Avem tendința să vedem lucrurile în alb și negru, crezând că doar acțiunile majore contează și că măsurile mici nu au niciun impact. În plus, pasăm responsabilitatea asupra „sistemului”, uitând că acest „sistem” este alcătuit din fiecare dintre noi. Subestimăm adesea impactul pe termen lung al măsurilor de sustenabilitate. Suntem într-un proces de regândire și transformare a tuturor sistemelor, iar asta nu se poate realiza peste noapte, chiar dacă urgența este evidentă.
Un prim pas ar fi adăugarea lentilei de sustenabilitate în procesul decizional, fie că este vorba de viața personală sau profesională. Dacă ne antrenăm acest mușchi, în timp ajungem să luăm natural decizii cu impact mai mic asupra mediului.
La nivel macro, este esențial să ne concentrăm pe dezvoltarea și implementarea unor politici și reglementări stricte. Guvernele și autoritățile trebuie să încurajeze practicile sustenabile prin stimulente fiscale și reglementări clare. Investițiile în tehnologii verzi și inovații sustenabile pot avea un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor de carbon și a conservării resurselor naturale.
Educația și conștientizarea sunt, de asemenea, extrem de importante, lucru pe care îl susținem prin programale noastre de educație de sustenablitate precum Climate Change Summit, Academia de Sustenabilitate, Transformator sau ESG Lab.
Ești implicată încă de la început în cadrul Climate Change Summit, cel mai mare eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat schimbărilor climatice. Cum a apărut conferința în viața ta? Cum a fost prima ediție și cum a evoluat evenimentul până astăzi?
Construiesc Climate Change Summit de când era doar o idee și nu avea un nume. Alături de partenerii fondatori , BRD Groupe Societe Generale, am gândit o inițiativă cu obiective mărețe de impact.
Extins în acest an pentru a include mai multe zile și locații, Climate Change Summit va avea loc în perioada 15-17 octombrie, la Opera Națională din București și în alte locații din capitală, din țară și orașe europene. Evenimentul reunește 60% profesioniști C-level care oferă soluții relevante pentru problemele stringente cauzate de schimbările climatice.
Primele două ediții de succes au reunit peste 2.900 de participanți, aproape 2 milioane de spectatori online și peste 160 de speakeri, summitul adaugă sub umbrela sa Climate Change Summit Awards. Competiția va oferi 6 premii în valoare totală de 12.000 de euro, oportunitatea de crowdfunding, dar și recunoașterea soluțiilor inovatoare și ideilor practice la provocările climatice prezentate de tineri sub 30 de ani, dar și întreprinderilor mici și mijlocii, cu minim 3 ani de activitate, din România și Europa Centrală și de Est (CEE).
Evenimentul continuă să crească, atrăgând tot mai mulți participanți și contribuind la dezvoltarea unei comunități dedicate sustenabilității și protecției mediului.
Ce pregătiți pentru acest an? Ce ne poți spune despre ediția 2024 și ce înseamnă pentru voi „Soluții pentru un viitor mai verde la orizont”?
Ediția de anul acesta continuă o abordare intersectorială, orientată către soluții, reunind o comunitate regională din România și Europa Centrală și de Est. Nu ne limităm doar la conștientizarea problemelor, ci promovăm soluții inovatoare care încurajează adaptabilitatea și dezvoltarea de noi tehnologii și practici sustenabile. De exemplu, unul dintre speakerii de anul acesta, Bas van Abel, prin Fairphone, a revoluționat industria tehnologiei mobile cu un smartphone sustenabil, demonstrând că întreprinderile pot deschide calea în crearea unei economii circulare. Astfel de inovații pot servi drept modele pentru alte industrii.
Anul acesta adăugăm și o componentă puternică de conversații despre ESG și impactul legislației europene în acest domeniu, pregătind mediul de business pentru un viitor mai sustenabil. Vom organiza un eveniment dedicat pe 16 octombrie, care va reuni peste 150 de lideri de business. Evenimentul este pe bază de invitație, dar avem câteva locuri rezervate pentru aplicații ce pot fi trimise la climate@innovationsolutions.eu.
De asemenea, am lansat Climate Change Summit Awards, o inițiativă prin care celebrăm soluțiile inovatoare la provocările climatice propuse de tineri (sub 30 de ani) și întreprinderi mici și mijlocii (cu peste 3 ani de activitate) din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, România, Serbia, Slovenia, Republica Moldova). Ceremonia de premiere, care va avea loc în cadrul Climate Change Summit pe 15 octombrie 2024, la Opera Națională, oferă câștigătorilor nu doar finanțare prin granturi, ci și expunere valoroasă și posibilitatea de a-și prezenta soluția pe scenă, oferind publicului opțiunea de a contribui cu resurse. Înscrierile sunt deschise până pe 1 septembrie 2024 și pot fi realizate aici: https://climatechange-summit.org/ccs-awards/.
Cum vezi evoluția conceptului de sustenabilitate în următorii ani și ce rol crezi că va avea Social Innovation Solutions?
Sustenabilitatea va fi, pur și simplu, normalitate. Schimbările climatice, pierderea biodiversității și epuizarea resurselor naturale sunt provocări globale ce vor cere o transformare profundă a modului în care funcționăm ca societate. Vom vedea o presiune crescândă pentru transformarea modelelor de business, incluzând reglementări stricte pentru reducerea emisiilor de carbon, cerințe de raportare a sustenabilității pentru companii din ce în ce mai mici și încurajarea investițiilor verzi.
Social Innovation Solutions va continua să joace un rol esențial în această tranziție, cu un rol important în educarea mediului de business din România oferind educație, mentorat și finanțare. Vom extinde implementarea de proiecte educaționale de sustenabilitate și în alte țări pe lângă cele în care deja sunt prezenți (Bulgaria, Serbia, Croatia)
Dincolo de partea profesională, cum este omul Roxana? Ce faci în timpul tău liber și cum te încarci când obosești?
Omul Roxana are același numitor comun în viața profesională și cea personală: bucuria, curiozitatea și pasiunea pentru abordări multidisciplinare. De mai bine de 10 ani, pictez și acum explorez cum aș putea combina această pasiune cu inteligența artificială. Îmi place să vizitez muzee și expoziții de artă, în special artă modernă și contemporană, și sunt fascinată când arta se intersectează cu pasiunea mea pentru spațiu și știință. Recent, am început să explorez universul cu primul meu telescop și sunt absolut încântată când descopăr moduri în care arta și știința se pot completa și potența reciproc.
Îmi încarc bateriile în locuri cu apă, unde pot vedea răsărituri sau apusuri care îți taie respirația.
3 cuvinte care te caracterizează: acțiune, curiozitate, empatie
Ceai sau cafea? – Cafea
Primul lucru pe care îl faci dimineața: cafeaua
Desertul favorit: moelleux au chocolat
Note to self: you can make the impossible possible.
–
Editor:
