Anca Dumitrescu prezintă de 12 ani matinalul de la Digi24. Este născută în Bucureşti, pe 6 august 1986. A terminat Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice. În paralel, a urmat cursurile Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. Visul de a lucra în televiziune i s-a împlinit atunci când a intrat în echipa Digi24. Chiar dacă alarma îi sună noaptea la 3, este recunoscătoare pentru şansa şi pentru colegii cu care lucrează. Vă invit să o cunoaşteţi mai bine pe Anca Dumitrescu, matinala de la Digi24!

La ce vârstă a început Anca Dumitrescu să activeze în domeniul jurnalistic?
La 23 de ani am primit o bursă JTI şi am făcut practică pentru câteva luni în cadrul The Money Channel. Doi ani mai târziu, la 25 de ani, am intrat în echipa Digi24.

Cum ţi-ai descoperit talentul de jurnalist?
Nu îmi amintesc să-mi fi dorit vreodată să lucrez într-un alt domeniu. Încă din adolescenţă mi-am pus în gând să lucrez într-o televiziune şi am făcut şi paşii necesari pentru a ajunge aici. Mi-am dorit să dau la Jurnalism, însă am decis împreună cu părinţii mei că este mai sigur pentru mine să mă îndrept spre un domeniu mai general. Astfel că am urmat cursurile Facultăţii de Relaţii Publice din cadrul ASE şi un Master de Economie Internaţională. În paralel, mai exact din anul 2 de ASE, am intrat şi la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Acolo, doamna Madalina Bălăşescu, una dintre profesoarele noastre, mi-a spus:

Tu vei fi prezentatoare, nu există niciun dubiu.

Probabil că acela a fost momentul în care am conştientizat că poate pasiunea mea are o şansă. Câţiva ani mai târziu am început cursurile de dicţie cu doamna Ileana Cârstea Simion, omul căruia îi şi sunt veşnic recunoscătoare pentru tot ce m-a învăţat, pentru încrederea pe care a avut-o în mine şi pentru uşile pe care mi le-a deschis. Doamna Cârstea a fost cea care m-a învăţat tot ce ştiu şi care m-a şi adus unde mă aflu acum. A avut încredere în mine din prima clipă şi nu s-a îndoit vreo secundă de parcursul pe care ar trebui să îl am.

Îţi mai aminteşti care a fost prima ştire realizată şi prezentată de tine?
Nu îmi vine în minte acest lucru. Îmi amintesc, în schimb, unul dintre primele interviuri realizate. Nu o să uit niciodată cât de emoţionată şi speriată am fost atunci când l-am avut invitat pe Victor Rebengiuc. Înainte de a intra în direct nu îmi mai doream să am nişte întrebări bune, mă rugam doar să pot spune ceva, orice. Până la urmă, totul a ieşit foarte bine.

Sunt fericită dacă am reuşit să fac pe cineva să zâmbească, dacă am dus la bun sfârşit o emisiune grea. Sunt fericită atunci când băieţelul meu mă ia în braţe, atunci când râd cu prietenele mele.

A fost greu pentru Anca Dumitrescu să se facă remarcată pe piaţa din România?
Nu am muncit niciodată pentru a mă face remarcată, dar îmi doresc ca Digi Matinal să fie dimineaţa în casele cât mai multor telespectatori.

Ce consideri că ţi-a adus notorietatea de care te bucuri şi în prezent?
Faptul că prezint aceeaşi emisiune încă de când s-a lansat postul de televiziune. De 12 ani sunt “matinala de la Digi”.

Care a fost cel mai fericit moment din cariera ta? Dar cel mai trist?
Unul dintre momentele recente care mi-a adus fericire a fost emisiunea pe care am făcut-o cu Părintele Vasile Ioana. Energia pe care am simţit-o în acea oră nu se poate descrie sau compara.

Una dintre cele mai grele emisiuni a fost în urmă cu mulţi ani, pe 6 decembrie, de Sf. Nicolae. Am făcut atunci matinalul la o casă de copii din Bucureşti. Cei mici nu ştiau că noi vom filma acolo şi i-am surprins dimineaţa coborând din camere spre ghetuţele pe care şi le lăsaseră la uşă. Au coborât desculţi, în pijamale spre uşă şi au deschis pachetele. Rar mi-a fost dat să văd atâta emoţie la un loc. Cel mai mic dintre copii m-a luat în braţe şi nu s-a mai dezlipit de mine până la finalul emisiunii.

Ce înseamnă fericirea pentru Anca Dumitrescu? Ce te face fericită cu adevărat?
Fericirea e în clipe şi de astfel de momente poţi avea parte zilnic. Nu văd fericirea ca pe o stare de fapt ci mai degrabă ca pe nişte piese de puzzle pe care reuşeşti sau nu să îl faci într-o anumită zi.
Sunt fericită dacă am reuşit să fac pe cineva să zâmbească, dacă am dus la bun sfârşit o emisiune grea. Sunt fericită atunci când băieţelul meu mă ia în braţe, atunci când râd cu prietenele mele. Sunt fericită când ascult muzică şi dansez şi la fel de fericită sunt când nu trebuie să îmi pun alarma să sune dimineaţa.

Cum reuşeşti să te împarţi între viaţa de familie şi cea de jurnalist? Reuşeşti să păstrezi un echilibru?
Eu sper să reuşesc să fac asta. Deşi programul meu este dificil, cu trezit în miez de noapte, îmi permite să am timp după emisiune atât pentru mine cât şi pentru familie. Recunosc, uneori e dificil şi plătesc prin oboseală acest echilibru pe care mă străduiesc să îl păstrez.

Au fost momente în care ai vrut să renunţi la carieră?
Am avut un singur moment în care am pus în balanţă opţiunile. Mi-a fost foarte greu să revin la serviciu după concediul maternal care, oricum, a fost de doar 8 luni. Mi-a fost greu din punct de vedere emoţional să îl las pe Matei acasă, să îmi readaptez programul, să refac lista priorităţilor.
Cu ajutorul celor din echipă am reuşit însă să mă reintegrez rapid.

Te-ai gândit vreodată să te muţi într-o altă ţară?
Niciodată. Sunt foarte ataşată de familie, de casă, de prieteni. Nu am luat niciodată în considerare nici măcar o bursă în afara ţării.

Ce sfaturi are Anca Dumitrescu pentru persoanele care vor să păşească în acest domeniu?

Continuarea interviului cu Anca Dumitrescu o poţi citi în ediţia lunii februarie 2024 a revistei PePodium accesând acest link.

Leave a Comment

Your email address will not be published.

Activează Notificările pentru a rămâne la curent cu noutățile OK Nu, mulțumesc